Porția de existență. Versuri
Autor: Victoria Milescu
Cărțile poetei Victoria Milescu apărute la Editura eLiteratura se pot comanda la tel. 0722156408, e-mail: office@epublishers.info
sau folosindu-se următoarele linkuri:
Bun venit, Decembrie!
Cenușa verii / Le Cendres de l'été
Cununa de flăcări
Feeding Illusions
Strada Lăcustei
Porția de existență
Biografie cu păsări
VICTORIA MILESCU ŞI PORŢIA SA DE EXISTENŢĂ
Cartea Porţia de existenţă (eLiteratura, Bucureşti, 2018) are ca motto un citat din Nietzsche, ceea ce ar putea însemna că poeta se drenează spre o poezie filosofică, o poezie resorbită din cercul strâmt, invocat şi de Eminescu la vremea lui. Poeţii, spunea autorul luiZaratustra, nu se ruşinează de propriile lor experienţe – ei profită de ele. Or, o experienţă, oricare, reclamă din capul locului o porţie de existenţă în care ne mişcăm şi din care nu ne este îngăduit să evadăm. Unde să evadăm? Într-o altă lume? Dar mai este o altă lume paralelă sau în prelungirea celei date? Poate cea subiectivă – Sinele şi Eul –, dar poeta nu pare interesată de ceea ce întâlneşte aici, în ungherele interzise altor priviri curioase.
Dezinhibată şi eliberată de orice prejudecăţi interdictive, poeta consimte să dea seama de ce se petrece în porţia sa de existenţă, în cercul său intim de viaţă, şi să gliseze curajos în banalitatea vieţuirii în imanenţă, în hic et nuc-ul ce i-a fost hărăzit. Cum spunea Nietzsche în motto-ul său: nu se ruşinează de propria sa experienţă, ci profită de ea, ba chiar o expune public, în vitrina cu obiecte de unică folosinţă. Pune petale de trandafiri/ pe patul cel nou/ aprinde lumânări parfumate/ iar vinul roşu/ să curgă pe trepte până în stradă/ să-şi moaie în el buzele călugării tineri/ mergând doi câte doi/ vecinii sunt pregătiţi pentru orice/ bat la uşă : în numele legii deschideţi deschide-ţi/ inima altfel sparg cerul cu sfinţi cu tot! (Porţia de existenţă).
[...]
Evident, absurdul nu este prohibit nici în habitatul porţiei de existenţă circumscrisă dispunerii lirice, dar autoarea nu-şi face probleme, viaţa însăşi se compune din nimicuri, din truisme, din platitudini. După ce-a dialogat cu divinul, după ce-a cochetat cu nestatorniciile unui Eros capricios şi nestatornic, după ce-a explorat fenomenologia Eului – rătăcit într-o lume nesăbuită – poeta se retrage în imanenţă şi aduce în partitură lirică porţia sa de existenţă plină de lentoare şi silnicii. Este o schimbare de cod, dar volumul asupra căruia ne-am aplecat în aceste rânduri ocazionale este şi un semn de maturitate deplină, cum ne-a şi obişnuit în volumele sale anterioare. O felicităm pe autoare pentru această nouă ipostază lirică pe care o recomandăm călduros tuturor celor doritori de poezie bună.