Simboluri universale

Utilizarea predilectă a marcajelor geometrice ridică o întrebare esenţială: este posibil ca unele ornamente să fi avut semnificaţii simbolice primordiale, care însă s-au pierdut de-a lungul mileniilor, motivele păstrându-şi numai rolul lor decorativ? 
Încercând a răspunde întrebării, prima parte a lucrării aşază în atenţia cititorului trei alcătuiri generice denumite aici configuraţia rombică, spirala, voluta răsturnată. 
Fiecare configuraţie propusă a fost selectată prin similitudine cu o apariţie timpurie documentată arheologic, dezvoltând o semnificaţie primordială, fundamentată pe analogia cosmică, articulată cerinţelor vieţuirii, compatibilă cu realizări cultural-tehnologice de epocă. 
Cunoscându-le, înţelegem mai bine gândirea simbolică a antecesorilor, cine suntem. 
A doua parte a lucrării invită cititorul amator de chestiuni ezoterice în devoalarea unor temeiuri cultice bine ascunse, aparţinând unor entităţi supranaturale din antichitate. 
În tot, lucrarea aşază în atenţia cititorului dornic de cunoaştere un corp reprezentativ de simboluri vechi şi foarte vechi – toate subsumate analogiei cosmice – în ipoteză liberă, fără preconcepţie, din perspectivă autodidactă. 
De aici inevitabile erori pe care, nădăjduiesc, cercetătorul de specialitate le va consemna cu înţelegere.